miercuri, 30 iunie 2010

pupici si zambete..


a trecut si ziua mea..am mai primit cadouri cu toate ca pisicuta ramane in top..si totusi am mai primit un cadou deosebit...un buchet de flori..
e prima data cand zic despre flori ca reprezinta ceva deosebit pentru mine..sora mea a ezitat sa mi le cumpere din acelasi motiv..nu manifestam o atractie deosebita pentru flori..dar totusi mi le-a luat..mi le-a daruit..si a reusit sa-mi faca inca un cadou deosebit..este in acest fel si pentru ca e de la ea..persoana care mi-a fost alaturi dintotdeauna..chiar din prima clipa a vietii mele..cu toate ca ma cunoaste foarte bine,totusi are unele urme de indoiala..uneori parca nu ma mai recunoaste..pentru acesta afirmatie exista o singura explicatie..incep sa ma maturizez..sa apreciez intr-o alta masura lucrurile..
dar am mai primit cadouri frumusele: zambete..pupici..telefoane de la persoane de suflet..mesaje..o carte mult visata..fluturasi..bijuterii speciale pentru mine,adica cercelusi hand-made..si un tort..
acest tort a fost unul special..mi l-a daruit o prietena care imi este alaturi de 3 ani..cu care am ras dar am si plans..m-am distrat,dar m-am si certat..si care parca parca incepe sa ma cunoasca..parca parca..:))..a reusit sa ma surprinda chiar intr-un mod placut cu planul ei de la ora 12..multumesc dragutzo..cine stie..poate pregatesti si pentru la anu o surpriza..;;)
am avut o zi frumoasa..cu adevarat frumoasa..totusi mai sunt persoane care mi-as fi dorit sa le vad ieri..dar le-am auzit..
printre aceste persoane se numara si mama..careia trebuie sa-i multumesc pentru ceea ce sunt..pentru ceea ce am..pentru fiecare zi a mea..pentru tot..


duminică, 20 iunie 2010

best gift ever..




inca nu a fost ziua mea..dar totusi am primit cel mai frumos si pufos cadou..pe Bitzi..e un ghemotoc mic si pufos..care toarce...mananca singur..si sare si se joaca aproape non-stop..e o dulce..ca totusi e o ea..:D..
p.s.:multumesc Codrin..va primi afectiune si putina hrana..intocmai cum mi-ai cerut!

vineri, 18 iunie 2010

verdele meu...


da..e al meu..as vrea sa il strang tot si sa ma imbrac in el si sa respir in el..e culoarea care ma inspira..care ma incurajeaza..care ma destinde..
tot timpu am stiut ca-mi place..dar nu am stat nici o clipa sa ma gandesc de ce..si cand am fost sa duc cu noii mei prieteni calculatorul la fetita de la holboca, una dintre surorile ei m-a intrebat ce culoare imi place..si i-am raspuns ca verde..ea, foarte serioasa, m-a intrebat "de ce tocmai verde?"..si pentru cateva secunde m-am blocat..si tot ea imi raspunde.."esti plina de speranta, echilibrata, optimista?"
m-a pus pe ganduri aceasta fetita..in mometul respectiv nu prea eram plina de speranta..nu am avut un an plin de speranta..mi-au cam fost reduse echilibrul,speranta,optimismul..sau asa credeam eu...dar daca am continuat sa zic ca verdele e culoarea mea preferata..inseamna ca sunt in continuare plina de speranta..
..caci doar e verdele meu...face parte din mine

luni, 7 iunie 2010

oameni ai sufletului..:D


zi de zi intram in contact cu oameni..fie ei colegi de scoala, colegi de birou, simpli oameni de pe strada..si fiecare are un rol important in formarea noastra..pe unii ii putem lua drept model pentru vestimentatie, pe altii pentru comportament, pe altii model pentru "asa nu trebuie"..
obisnuiam sa ma plang ca nu fac nimic in viata asta care sa-mi fie drag..in care sa pun suflet..ma vedeam doar o simpla eleva care merge la scoala si da temele colegilor, mai apoi o simpla studenta care invata, citeste si merge la cursuri..un om simplu..sters..
dar nu sunt asa..pot face mult mai mult decat atat..am observat asta implicandu-ma activ in ultimele evenimente la care am participat:"10 pentru primul meu calculator" sau "Lecturi urbane in Iasi"..nu doar faptul ca am participat a inceput sa-mi schimbe viziunea asupra persoanei mele, ci cunoscand persoane active, dornice de a face ceva, de a schimba ceva parca m-au trezit si pe mine din monotonia sortii..
este foarte important sa te pozitionezi langa firi active..cu care sa poti lucra...care sa-ti inspiriein mod pozitiv comportamentul..caci viata langa persoane morocanoase e crunta..te deprima..te determina sa crezi ca totul e sumbru..urat..inchis..dar viata nu e chiar asa..:D
nu regret ca abia acum incep sa realizez aceste lucruri, ci ma bucur ca am avut curajul sa ma apropii de persoane care sa-mi insufle un sentiment activ, o pofta imensa de viata..
de fapt, din monotonia mea eu am iesit de prin noiembrie cand o prietena care m-a ajutat foarte mult in ultima perioada a inceput sa ma invete din propriile ei experiente ca pot face ceea ce-mi place..doar trebuie sa ma descopar..sa imi observ calitatile nu prin lucruri impuse de altii, ci prin lucruri impuse de sufletul meu..ca degeaba muncim la un lucru pe care nu ni-l dorim, caci nu vom obtine un succes..
DACA FACEM CEVA DIN TOT SUFLETUL,DIN PLACERE VOM OBTINE GARANTAT UN SUCCES!!!..asta am constatat eu prin propriile mele actiuni..dar totusi nu pot generaliza!

miercuri, 2 iunie 2010


dupa o lunga absenta m-am decis sa reapar in decorul trairilor mele..din ianuarie incerc sa scriu un articol pe care nici acum nu-l voi atinge..e prea greu sa vorbesti despre sentimentele pe care le ai pentru fiinta care ti-a dat viata...despre mama...poate intr-o zi voi avea curajul suprem de a pune in alb aceste sentimente...
dar acest articol are o alta tema si o alta modalitate de redactare..e ceva concret..o traire intensa prin care am trecut de 1 iunie...
in primul rand am cunoscut niste persoane model cum rar se mai gasesc in zilele noastre..nu prea am mai auzit de tineri care vor sa ajute copii..sau in general tineri care sa ajute oameni..dar uite ca am primit un contra-exemplu..am intalnit niste persoane cu suflet mare: Lavinia,Razvan,Alex,Ioan (dar si altii) care au facut sa apara zambetul senin pe fata a trei fetite scumpe, dar umbrite de lipsurile materiale care le impovareaza sufletul...
Lavinia a initiat o campanie "10 pentru primul meu calculator" prin care a ajutat si urmeaza sa mai ajute, alaturi de oamenii din online pe copiii care viseaza la un calculator, dar e imposibil sa isi vada acest vis implinit...pe1 iunie a fost daruit cel de-al doilea calculator Georgianei, o fetita din comuna Holboca, deosebita,inteligenta si cu o privire calda care iti da pofta de viata..
Sunt foarte bucuroasa ca am acceptat sa iau si eu parte la acest moment deosebit..eram foarte obosita,suparata,stresata de facultate si parca incercam sa caut un "nu pot sa merg"politicos..dar as fi facut o foarte mare greseala..aceasta fetita,alaturi de surorile ei,m-au incarcat cu energie,m-au bine dispus..nimic nu e mai placut decat sa vezi niste zambete adevarate,pure,inocente pe niste fete nevinovate care nu se vor a fi diferite..si trist e ca nu sunt singurele aflate in situatia lor..sunt mii..sute..milioane de copii care vor un ajutor..si nu doar unul material..si o mana intinsa..un cuvant adresat lor ii poate face fericiti..si asta am observat si ieri la Georgiana..a bucurat-o enorm de mult doar simpla noastra prezenta..se puteau vedea in ochii mici si dragalasi lacrimioare de bucurie...bucurie de aia sincera..cum rar..extrem de rar se mai poate vedea..
aceasta fetita m-a facut sa-mi doresc mai mult ca oricand sa fac tot posibilul sa mai ajut copii..atat cat voi putea..si poate voi reusi sa mai atrag in aceasta euforie si pe altii..si nu doar poate..TREBUIE!!!